EDITORIAL: Rusine Academiei Romane!

E o intreaga menajerie Academia Romana care ascunde multe dedesubturi si are un istoric chiar interesant. Dorim sa dedicam articolul acesta Academiei Romane si ceea ce nu se cunoaste despre aceasta institutie distincta.
Prima problema pe care o putem semnala privind randurile Academiei ar fi varsta membrilor. Astfel ca, cel mai tanar membru corespodent al Academiei Romane este nascut in 1960 si este un filozof roman, profesor de logica la Facultatea de Filozofie si rector (din 2011) la Universitatea din Bucuresti si face parte din lista membrilor titulari ai Academiei.

Pe de alta parte din aceasi categorie a membrilor titulari face parte si Mihai Sora nascut in 1916, filosof si eseist, membru de onoare din 2012. Acesta este si cel mai "june" membru al Academiei. Cei mai multi membrii ai Academiei sunt persoane nascute in anii '20 ai secolului XX.

Tocmai varsta inaintata a celor care sunt membrii ai Academiei Romane reprezinta principala problema. Tineri merituosi aflati in floarea varstei, cu mari realizari la activ, nu sunt recunoscuti si nici nu primesc acest privilegiu de a aduce vigoare mandrei noastre Academii aflata in moarte cerebrala.

Pe de alta parte, istoricul Academiei este de-a dreptul fascinant. In primul rand, am vrea sa amintim rusinea ce planeaza asupra institutiei de prestigiu. Academia a conferit post-mortem titlul de academician multor valori care, in timpul vietii, nu s-au putut bucura de recunoastere. Publicam lista mai jos.

De altfel, istoricul este extrem de fascinant si prezinta o intreaga serie de probleme si scandaluri in randurile prestigioasei institutii de cultura. 

Scriitorul Andrei Vizanti, ales ca membru corespondent in 1882, a fost indepărtat in 1903, dupa ce a parasit tara pentru a scapa de o pedeapsa pentru delapidare de bani publici.

Unul dintre membrii controversati a fost filologul Alexe Procopovici, despre care Eugen Lovinescu spunea ca este „omul care nu a scris nimic”.

Eugen Lovinescu a fost respins in mod „scandalos” din cauza opozitiei lui Nicolae Iorga și Ovid Densusianu. El a fost ales membru post-mortem in 1991.

Elena Ceaușescu a fost aleasa ca membru titular în 1974, iar Nicolae Ceausescu membru titular si presedinte de onoare in 1985. Cei doi au fost exclusi post-mortem la sedinta din 26 decembrie 1989.

Manea Manescu a fost ales membru titular in 1974 și exclus la 2 februarie 1990. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Suzana Gâdea. Ambii au avut la activ condamnari penale. Aceste fapte s-au intamplat conform unui articol din statutul Academiei in care este stipulat ca cei care au suferit condamanari penale vor fi exclusi din Academie.

Insa nu se opreste aici desfasuratorul palpitant al existentei Academiei Romane. Pe 16 iulie 2014, fostul șef al Fundației Academiei Române (Fundația Patrimoniu), Alexandru Bogdan, a fost pus sub urmărire penală pentru trafic de influență.

Vorbind despre astfel de probleme si in mod special despre aceasta ultima pata pe blazonul Academiei, vom face dezvaluiri in acest sens. Banii pentru cultura romana si cercetare sunt dati in functie de preferinte de catre Academie. Nu mai conteaza adevarata valoare a culturii si cercetarii, ci primeaza ceea ce renteaza. Institutile privilegiate sunt cele care pot aduce profit sau care sunt conduse de persoane influente si care sunt de adevarat interes pentru conducerea Academiei. 

Astfel ca, pentru descoperiri arheologice nu se prea acorda finantari, iar cand se acorda, banii merg catre marile centre culturale ale tarii pentru a se investi in arheologie si reconstituirea trecutului. Insa micile institutii care pot scoate la lumina lucruri interesante despre trecutul nostru si care pot completa lacunele trecutului primesc doar o mica finantare sau chiar deloc, desi banii vin de la bugetul de stat.

Un bun exemplu al unui astfel de caz este situl arheologic de la Sucidava aflat in Corabia, judetul Olt, pe teritoriul fostului sat Celeiu. Acest sit primeste pentru intretinerea lui sume infime, diminuandu-se cu fiecare an ce trece, iar parte din banii alocati sitului merg catre muzeu. Pe de alta parte, sumele nu ajung pentru angajarea unui personal specializat si nici pentru finantarea practicii in arheologie pentru studentii la Istorie. 

Poate ca studentii de la Istorie sunt cea mai defavorizata categorie de catre Academia Romana. Practica arheologica a acestora se face pe cheltuiala studentilor care trebuie sa isi rezerve un buget de minim 500 de lei pentru doua saptamani de practica. 

Comparativ cu studentii de la Medicina, care sunt platiti pentru practica, studentii de la Istorie sunt cei care trebuie sa plateasca pentru "privilegiul" de a face practica.

In asemenea conditii, intr-o asemenea tara, cu un sistem imbatranit si corupt, cu privilegii date "pe pile" si drepturi anulate unor oameni ce ar merita cu adevarat sa ocupe un scaun de academician, spun ca mi-e scarba si rusine de: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Culturii si Academia Romana. Aceasi scursura impartita pe factiuni!

SOCANT: Agresat, mutilat si abandonat de autoritati

Pe adresa redactiei noastre a ajuns apelul disperat al lui Ionel Zolotovici, un fermier din satul Borosesti, comuna Scanteia, judetul Iasi. Calvarul acestuia a pornit in anul 2014, cand a inceput sa primeasca amenintari telefonice. Dupa un an, amenintarile s-au concretizat, pe data de 24 mai 2015, in  jurul orei 23:30, fiind atacat de noua indivizi inarmati cu o coasa si alte unelte folosite in agricultura.

In timpul atacului, petrecut intr-o zi de duminica, Ionel Zolotovici a fost lovit cu brutalitate in zona capului, piciorul i-a fost lovit cu coasa, unul dintre degete fiindu-i amputat ulterior, a suferit multiple traumatisme pe suprafata corpului, taieturi la nivelul pulpei si mainilor si echimoze la nivelul urechilor.

Pentru a se asigura ca victima nu va mai apuca sa relateze faptele petrecute in acea noapte, Radeanu Gheorghe, principalul atacator si artizan al planului criminal, l-a aruncat pe Zolotovici intr-o groapa plina cu apa. Medicii care l-au examinat ulterior, au specificat ca temperatura scazuta a apei a fost factorul determinant al supravieturii sale.

In noaptea fatidica, la ora 23:55, Zolotovici a sunat la politie dar a lesinat in timp ce vorbea la telefon, fara sa apuce sa comunice detalii despre locatie sau agresiune. La momentul atacului, alaturi de victima se mai aflau doua persoane care au fugit, speriati de agresori. Unul dintre acestia avea sa se intoarca la locul faptei si sa-l gaseasca incostient pe Ionel Zolotovici. Era un nepot al acestuia care a alertat autoritatile. Ambulanta a sosit cu intarziere si a asteptat victima pe marginea drumului principal. Zolotovici a ajuns in sala de operatie abia dupa trei ore de la atac.

Sotia victimei a aflat despre intamplare abia a doua zi, in jurul pranzului, fiind sunata de un reprezentant al politiei, care i-a comunicat faptul ca sotul ei este spitalizat si a pierdut un deget. Probele de la locul faptei au fost preluate de catre politie abia dupa trei zile de la agresiune. Victima a fost nevoita sa plateasca analizele care sa demonstreze ca degetul taiat, care a fost gasit, este al sau.

Desi, dupa producerea agresiunii, purtatorul de cuvant al Politiei Judetene Iasi, Anca Vajaiac, a declarat ca a fost deschis un dosar penal, pana in prezent nu s-a luat nici o masura impotriva agresorilor. Mai mult, agresorul Gheorghe Radeanu este in continuare asistent maternal.

Potrivit sotiei victimei, printre atacatori se aflau fosti condamnati la inchisoare cu executare (indivizi din comuna Parlita), alaturi de ei aflandu-se Radeanu Gheorghe, cel care a premeditat atacul asupra lui Ionel Zolotovici. Radeanu este si cel ce s-a aflat in spatele amenintarilor si a incercarilor de intimidare a familiei Zolotovici, iar motivul acestuia a fost legat de controlul pasunii publice din localitate, pe care si-a insusit-o fara drept, fara a astepta ca autoritatile sa-i arondeze teren. A recurs tot la intimidare si violenta, amenintandu-i si lovindu-i pe ceilalti ciobani.

Dupa externarea din spital, Ionel Zolotovici a fost consultat de inca doi medici, a caror opinie era ca a avut risc ridicat de septicemie, datorat uneltelor ruginite cu care a fost lovit. In urma unor analize specifice, i-a fost detectata in corp bacteria E.coli. Printre simptomele post-traumatice ale victimei se regasesc: amateala, incapacitatea de a suporta caldura, incapacitatea de a transporta greutati si altele, la care se adauga manifestari de ordin psihologic - toate acestea facand imposibila derularea unei vieti cotidiene normale si impiedicand desfasurarea activitatilor din domeniul agricol.

Chiar si dupa trei luni de la agresiune, victima sufera din cauza unor umflaturi insotite de dureri la nivelul gambei, neputandu-se deplasa corespunzator.

Conform victimei, politia nu a trimis dosarul la Parchet pana in prezent, dand astfel dovada de favorizare a infractorilor si nepasare.