Într-un spital de stat, victima ajunge sa se simtă rușinată și slabă, datorita atitudinii celor ce sunt plătiți sa aibă grija de pacienți. E greu de înțeles de ce bugetarii din sănătate au impresia ca toate problemele lor se datorează celor ce își caută tratamentul și, într-un fel, alinarea, în spitale. Oameni care ar trebui sa aibă nu doar cunoștințele, ci și cultura necesara pentru înțelegerea deprimării și neputinței unei persoane suferinde, se dovedesc reci și uneori chiar cruzi atunci când se comporta ca și cum ar reproșa toate frustrările lor, tuturor celor cu care vin în contact.
În anumite cazuri, un plic cu bani mai îndulcește atmosfera, dar nu întotdeauna. Unii medici înțeleg efortul pacienților de a le oferi o recompensa, deși ea ar trebui sa vina doar după însănătoșirea bolnavului, ca o recunoaștere a meritelor doctorului, nu înainte, ca o șpagă pentru a-și face treaba mai bine. Alții se simt îndreptățiți sa ceara sau sa dea de înțeles ca așteaptă bani în schimbul serviciilor și, chiar și după ce ii primesc, sa își păstreze atitudinea acra și lipsita de empatie.
Dar aceasta impresie de superioritate a celui ce tratează bolnavi, fata de cei din urma, aduce cu sine multa ura fata de sistemul medical și chiar acte de răzbunare din partea celor nedreptățiți. Nu e de mirare ca din ce în ce mai mulți doctori sunt prinși în flagrant cu bani marcați de politie, sunt filați, înregistrați și condamnați public pentru fapte de corupție. E răspunsul celor umiliți de prea multe ori sau care au auzit prea des despre asemenea cazuri și își iau măsuri de siguranță.
Sociologia profesională indică faptul că profesia de medic trebuie să corespundă unui înalt nivel de etică morală, forma cea mai cunoscută fiind „jurământul lui Hipocrate”. În Romania aceasta afirmație este considerata ridicola de către majoritatea celor ce compun personalul medical plătit din bugetul de stat. În loc să găsească o metoda prin care sa se înțeleagă cu pacientul și să fie răbdător, medicul roman își expediază pacienții cât mai repede și nu e deloc interesat de comunicarea cu aceștia.
Deși există paragrafe de lege care obligă medicii la despăgubiri materiale dacă tratamentele lor au fost lipsite de succes și au dăunat sănătății pacientului, cazurile sunt judecate aproape întotdeauna tot de către medici - colegi cu aceleași porniri egoiste care încearcă sa manipuleze situațiile pe principiul "stat în stat": "doar unul de-al nostru ne poate judeca pe noi".
A apărut în societatea românească un curent extremist, ce se extinde cu fiecare caz revoltător născut de acest sistem medical, care afirma ca doctorii sunt nu doar profitori și oportuniști, ci de-a dreptul psihopați sau "măcelari", cum li se spune în limbaj popular. Ce se va întâmpla dacă acest mod de gândire va lua amploare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu