Prima problema pe care o putem semnala privind randurile Academiei ar fi varsta membrilor. Astfel ca, cel mai tanar membru corespodent al Academiei Romane este nascut in 1960 si este un filozof roman, profesor de logica la Facultatea de Filozofie si rector (din 2011) la Universitatea din Bucuresti si face parte din lista membrilor titulari ai Academiei.
Pe de alta parte din aceasi categorie a membrilor titulari face parte si Mihai Sora nascut in 1916, filosof si eseist, membru de onoare din 2012. Acesta este si cel mai "june" membru al Academiei. Cei mai multi membrii ai Academiei sunt persoane nascute in anii '20 ai secolului XX.
Tocmai varsta inaintata a celor care sunt membrii ai Academiei Romane reprezinta principala problema. Tineri merituosi aflati in floarea varstei, cu mari realizari la activ, nu sunt recunoscuti si nici nu primesc acest privilegiu de a aduce vigoare mandrei noastre Academii aflata in moarte cerebrala.
Pe de alta parte, istoricul Academiei este de-a dreptul fascinant. In primul rand, am vrea sa amintim rusinea ce planeaza asupra institutiei de prestigiu. Academia a conferit post-mortem titlul de academician multor valori care, in timpul vietii, nu s-au putut bucura de recunoastere. Publicam lista mai jos.
Scriitorul Andrei Vizanti, ales ca membru corespondent in 1882, a fost indepărtat in 1903, dupa ce a parasit tara pentru a scapa de o pedeapsa pentru delapidare de bani publici.
Unul dintre membrii controversati a fost filologul Alexe Procopovici, despre care Eugen Lovinescu spunea ca este „omul care nu a scris nimic”.
Eugen Lovinescu a fost respins in mod „scandalos” din cauza opozitiei lui Nicolae Iorga și Ovid Densusianu. El a fost ales membru post-mortem in 1991.
Elena Ceaușescu a fost aleasa ca membru titular în 1974, iar Nicolae Ceausescu membru titular si presedinte de onoare in 1985. Cei doi au fost exclusi post-mortem la sedinta din 26 decembrie 1989.
Manea Manescu a fost ales membru titular in 1974 și exclus la 2 februarie 1990. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Suzana Gâdea. Ambii au avut la activ condamnari penale. Aceste fapte s-au intamplat conform unui articol din statutul Academiei in care este stipulat ca cei care au suferit condamanari penale vor fi exclusi din Academie.
Insa nu se opreste aici desfasuratorul palpitant al existentei Academiei Romane. Pe 16 iulie 2014, fostul șef al Fundației Academiei Române (Fundația Patrimoniu), Alexandru Bogdan, a fost pus sub urmărire penală pentru trafic de influență.
Vorbind despre astfel de probleme si in mod special despre aceasta ultima pata pe blazonul Academiei, vom face dezvaluiri in acest sens. Banii pentru cultura romana si cercetare sunt dati in functie de preferinte de catre Academie. Nu mai conteaza adevarata valoare a culturii si cercetarii, ci primeaza ceea ce renteaza. Institutile privilegiate sunt cele care pot aduce profit sau care sunt conduse de persoane influente si care sunt de adevarat interes pentru conducerea Academiei.
Astfel ca, pentru descoperiri arheologice nu se prea acorda finantari, iar cand se acorda, banii merg catre marile centre culturale ale tarii pentru a se investi in arheologie si reconstituirea trecutului. Insa micile institutii care pot scoate la lumina lucruri interesante despre trecutul nostru si care pot completa lacunele trecutului primesc doar o mica finantare sau chiar deloc, desi banii vin de la bugetul de stat.
Un bun exemplu al unui astfel de caz este situl arheologic de la Sucidava aflat in Corabia, judetul Olt, pe teritoriul fostului sat Celeiu. Acest sit primeste pentru intretinerea lui sume infime, diminuandu-se cu fiecare an ce trece, iar parte din banii alocati sitului merg catre muzeu. Pe de alta parte, sumele nu ajung pentru angajarea unui personal specializat si nici pentru finantarea practicii in arheologie pentru studentii la Istorie.
Poate ca studentii de la Istorie sunt cea mai defavorizata categorie de catre Academia Romana. Practica arheologica a acestora se face pe cheltuiala studentilor care trebuie sa isi rezerve un buget de minim 500 de lei pentru doua saptamani de practica.
Comparativ cu studentii de la Medicina, care sunt platiti pentru practica, studentii de la Istorie sunt cei care trebuie sa plateasca pentru "privilegiul" de a face practica.
In asemenea conditii, intr-o asemenea tara, cu un sistem imbatranit si corupt, cu privilegii date "pe pile" si drepturi anulate unor oameni ce ar merita cu adevarat sa ocupe un scaun de academician, spun ca mi-e scarba si rusine de: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Culturii si Academia Romana. Aceasi scursura impartita pe factiuni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu